Ziua Mondială a Inimii: nu ratați următorul pas după externare

În fiecare an, pe 29 septembrie, lumea întreagă vorbește despre inimă. Tema campaniei globale din acest an este „Don't Miss a Beat”, adică „nu ratați niciun semnal”, și ne îndeamnă să recunoaștem la timp semnele bolii cardiovasculare.

Pentru dumneavoastră, cei care ați trecut deja printr-un infarct, un stent, o operație pe cord sau un episod de insuficiență cardiacă, semnalul a venit deja. Întrebarea este ce faceți mai departe. Iar răspunsul are un nume: recuperarea cardiacă.

Externarea nu este sfârșitul tratamentului

Mulți pacienți pleacă din spital cu sentimentul că „s-a rezolvat”. Alții pleacă cu teama că orice efort le-ar putea face rău. Ambele reacții sunt firești, dar niciuna nu vă ajută.

Stentul sau operația au rezolvat problema de moment, nu boala care a produs-o. Iar repausul prelungit slăbește inima și mușchii, în loc să îi protejeze. Recuperarea cardiacă este puntea dintre spital și viața de zi cu zi. Este un program supravegheat medical, care vă ajută să vă reluați activitățile în siguranță și să reduceți riscul unui nou eveniment.

Ce câștigați

Studiile pe zeci de mii de pacienți arată că recuperarea cardiacă reduce riscul de deces cardiovascular, de un nou infarct și de reinternare. În viața de zi cu zi, pacienții care urmează un program:

• au o capacitate de efort mai bună și obosesc mai greu;
• au tensiunea arterială și ceilalți factori de risc mai bine controlați;
• au mai puține simptome, precum durerea în piept sau lipsa de aer;
• se simt mai siguri pe ei, cu mai puțină anxietate și depresie;
• revin mai repede la muncă și la activitățile care contează pentru ei.

Cu toate acestea, în Europa mai puțin de jumătate dintre pacienții care ar avea nevoie ajung într-un program de recuperare. În România, proporția este mult mai mică. Nu pentru că beneficiile nu ar exista, ci pentru că pacienții nu află de ele, nu li se recomandă sau nu știu unde să meargă.

Cine are nevoie de recuperare cardiacă

Recuperarea cardiacă vă este recomandată dacă ați avut:

• un infarct miocardic în ultimele 12 luni;
• angioplastie coronariană, cu sau fără stent;
• bypass coronarian;
• o intervenție de corecție sau înlocuire a unei valve cardiace;
• insuficiență cardiacă;
• angină pectorală stabilă la efort;
• un stimulator cardiac sau un defibrilator implantat;
• un transplant de cord sau pulmonar.

Cum arată un program

Recuperarea cardiacă are trei etape:

Faza I începe încă din spital, în primele zile după eveniment, cu mobilizare treptată și educație. Faza II durează de regulă 6–12 săptămâni după externare. Este etapa cea mai importantă: antrenament fizic supravegheat, ajustarea tratamentului, consiliere nutrițională și psihologică. Faza III ține toată viața. Este etapa în care obiceiurile sănătoase devin rutină, iar controalele regulate previn recidiva.

Programul începe cu o evaluare, de obicei cu un test de efort, ca intensitatea antrenamentului să fie stabilită în siguranță pentru dumneavoastră. Recuperarea înseamnă însă mult mai mult decât mișcare: tratamentul urmat corect, alimentația adaptată, controlul greutății, renunțarea la fumat și gestionarea stresului.

Unde puteți face recuperare

În România există mai multe variante:

• programe cu internare, în spitale și secții publice de recuperare cardiovasculară;
• programe în ambulatoriu, în care veniți la ședințe de câteva ori pe săptămână și vă întoarceți acasă;
• programe hibride sau de telerecuperare, în care o parte din antrenament se face acasă, cu monitorizare de la distanță.

Ghidurile europene recunosc astăzi telerecuperarea ca pe o opțiune valoroasă, mai ales pentru pacienții care locuiesc departe de un centru. Cea mai bună variantă este cea pe care o puteți urma până la capăt.

Întrebări pe care să le puneți medicului cardiolog

• Sunt eligibil pentru un program de recuperare cardiacă?
• Pot primi o recomandare sau un bilet de trimitere?
• Ce centru îmi recomandați, în funcție de situația mea și de locul unde locuiesc?
• Ce fel de efort pot face până încep programul?

Rolul familiei

Recuperarea nu este doar treaba pacientului. Familia poate ajuta la schimbarea alimentației, poate însoți pacientul la plimbări și poate observa semnele de alarmă. Mai mult, cei din jur pot învăța manevrele de resuscitare de bază, care salvează vieți.

Pasul următor

Pe platforma recuperare-cardiaca.ro găsiți:

• lista actualizată a centrelor de recuperare cardiacă din România, publice și private, cu tipul de program oferit;
• chestionarul de evaluare a riscului cardiovascular, cu recomandări adaptate situației dumneavoastră;
• materiale educaționale scrise pe înțelesul pacienților.

Dacă ați trecut printr-un eveniment cardiovascular, vă rugăm să completați și chestionarul CardioRehab despre accesul la programele de recuperare. Răspunsurile dumneavoastră ne ajută să arătăm unde lipsesc centrele și ce trebuie schimbat.

Recuperarea cardiacă nu vă va schimba trecutul, dar vă poate îmbunătăți viitorul inimii.

De Ziua Mondială a Inimii, nu ratați acest semnal.

Autor. Dr. Ștefan Busnatu